- Acasă
- Specii piscicole
Peștișor marin de culoare argintie, aproape transparent.
Aterinidele (Atherinidae) sunt o familie de pești osoși teleosteeni pelagici de talia mică sau mijlocie, sociali, carnivori, care trăiesc pe lângă coastele tuturor mărilor tropicale și temperate, intrând uneori și în apele dulci, iar unele genuri sunt complet dulcicole. Se hrănesc cu zooplancton și nevertebrate bentonice mici. Corpul lor este fusiform alungit; puțin comprimat lateral; cu linia laterală indistinctă. Au o bandă argintie lată în lungul corpului. Sistemul de filtrare, format din dinți branhiali lipsește. În Marea Neagră un singur gen, Atherina, cu 2 specii: aterina (Atherina boyeri sau Atherina mochon) și aterina mare (Atherina hepsetus) care trăiesc și în apele litorale românești ale Mării Negre.
Lungime: 10-15 cm, până la 20 cm
Extras din regulamentul de pescuit:
Nu luati o cantitate mai mare de peste decat scrie in regulament (5KG/zi);
Nu folositi mai mult de 4 lansete;
Nu luati peste sub dimensiunile legale ( cititi regulamentul !);
Nu lasati gunoaie pe malul apei sau agatate in pomi;
Gunoiul dumneavoastra puneti-l in sac si luati-l acasa sau pana la primul tomberon;
Nu taiati si Nu dati foc vegetatiei de pe maluri;
Daca vedeti colegi pescari care nu respecta aceste reguli de bun-simt faceti poze si postati-le in mediul online ;
Este interzisa intrarea cu mijloace auto pe coronamentul digurilor sau pe baraje.
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Pește răpitor de apă dulce, asemănător cu crapul, și cu spinarea verzuie.
Avatul (Aspius aspius) este denumirea unei specii de pești care face parte din familia Cyprinidae. Această familie cuprinde cca. 1.500 de specii de pești care au o lungime între 80 și 120 cm.
Avatul este un pește de apă dulce, care trăiește în apele curgătoare din Europa Centrală și Europa de Est ajungând până la Volga. Limita de sud a arealului de răspândire fiind Dunărea, limita de vest Rinul, spre nord ajunge până în sudul Suediei și Finlandei.
Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: In Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), in fata deltei, in Prut , Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes.
Lungime: 35-50 cm, 60-80 cm
Greutate: 800 g, 10-12 kg
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
30 0.19
35 0.30
40 0.44
45 0.63
50 0.87
60 1.50
80 3.56
100 6.94
120 12.00
Hrănire: cu obleți, cleni, porcușori, scoici și melci de apă.
Se pescuiește la: muscă artificială (streamer), linguri rotative și oscilante.
Extras din regulamentul de pescuit:
Nu luati o cantitate mai mare de peste decat scrie in regulament (5KG/zi);
Nu folositi mai mult de 4 lansete;
Nu luati peste sub dimensiunile legale ( cititi regulamentul !);
Nu lasati gunoaie pe malul apei sau agatate in pomi;
Gunoiul dumneavoastra puneti-l in sac si luati-l acasa sau pana la primul tomberon;
Nu taiati si Nu dati foc vegetatiei de pe maluri;
Daca vedeti colegi pescari care nu respecta aceste reguli de bun-simt faceti poze si postati-le in mediul online ;
Este interzisa intrarea cu mijloace auto pe coronamentul digurilor sau pe baraje.
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Babușca sau ocheana, gardonul sau bălosul (Rutilus rutilus) este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol, din familia ciprinidelor. Este răspândită în apele stătătoare sau lent curgătoare cu fund mâlos sau nisipos ale Europei și Asiei, dela Pirinei și Nordul Alpilor până la Urali și Siberia. În România, trăiește în Dunăre și bălțile și jepșile ei, în lacuri litorale, eleșteie și iazuri. Este rară în râuri; se întâlnește în cursul inferior al râurilor: Bega, Timiș, Someș, Mureș, Olt, Cerna; foarte rară în Prut, dar frecventă în brațele închise ale Siretului.
Are o lungime de 20–25 cm, maximală de 50 cm, și o greutate de 80-200 g, maximală de 1,8 kg. Poate trăi 15 ani.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
15 80
16 90
18 130
20 160
23 230
26 320
30 460
35 690
40 990
45 1350
50 1800
Hrănire: larva rosie, libelule, viermusi de carne, seminte de canepa, boabe verzi de mazare, cartof, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici.
Se pescuiește la: vierme, larve de libelulă, râmă roșie.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Batca (Blicca bjoerkna) este un pește dulcicol și salmastricol mic de 20–25 cm lungime și 100-200 grame greutate, din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele stătătoare cu fundul mâlos (mai ales în bălți, lacuri) sau lin curgătoare (zona inferioară a râurilor mari) din Europa, Asia Mică și Caucaz. Coloritul corpului este verde-albăstruie, bătând în cafeniu pe spate, laturile argintii-cenușii, iar abdomenul alb-strălucitor.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
15 70
16 90
18 130
20 180
23 270
26 390
30 590
35 940
40 1400
45 2000
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Bibanul (lat. Perca fluviatilis), popular: costrăș, bondroș, ghiban este numele dat speciilor din genul Perca, grup de pești gregari răpitori de apă dulce, răspândiți nativ în Europa (exceptând Spania, Italia, Grecia) și Asia. A fost introdus în Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud.
Este un pește argintiu-verzui, iar pe flancuri de obicei se pot observa 5-9 dungi verticale negre, cu o pereche de înotătoare ventrale, una anală și caudală roșii, o pereche de înotătoare pectorale cenușii și cu două înotătoare dorsale, cu țepi, pe prima înotătoare dorsală poate fi observată o pată de culoare neagră. Lungimea maximă cunoscută este peste 51 cm. În medie, bibanii cântăresc 200-500 g, deși valoarea maximă cunoscută este de 5 kg. Corpul este acoperit cu solzi ctenoizi. Durata de viață poate ajunge până la 22 ani.
Trăiește în apele interne dulcicole eutrofe (lacuri, lacuri de acumulare, râuri, bazine artificiale).
Răspândire în România: Prezent în lacurile litorale, în Dunare și bălțile acesteia, în Bistrița, Olt, Timiș, Mureș, Cibin, în lacurile Snagov, Razelm și Mangalia și în toate lacurile și râurile din Transilvania.
Lungime: 20-30 cm
Greutate: 50–500 g
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
12 40
14 60
16 90
18 130
20 180
23 270
26 390
30 600
35 960
40 1430
45 2040
50 2800
55 3730
60 4840
Hrănire: pesti mici, raci, viermi, scoici si melci de apa, larve de insecte, icre, broaste.
Se pescuiește la: momeli naturale vii sau moarte, se prinde la naluci si la dandineta, pestisori argintii, boarta, plevusca, buchet de rame, dar si la bucatica.
O momeala buna sunt proprii pui sau cei de Biban soare, twister, lingurite mici(00-1), rotativ.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Pește de mare cu corpul rombic, turtit lateral și asimetric, având ambii ochi pe partea stângă și solzi lungi, tari pe burtă și pe spate (Scophthalmus maeoticus).
Pleuronectiformes (calcani) este un ordin taxonomic care cuprinde pești osoși de mare cu corpul rombic, turtit lateral și asimetric, având ambii ochi pe partea dreaptă si solzi lungi, tari pe burtă și mai ales pe spate. Peștii din acest ordin trăiesc pe fundul mării.
Calcanul de Marea Neagră poate crește până la 45 cm lungime. Statutul său taxonomic este controversat. În literatura de specialitate este considerat fie o specie aparte (Scaphthalmus maeoticus), fie o subspecie a calcanului mare (Scaphthalmus maximus maeoticus).
Ordinul: Pleuronectiformes
Familia: Scophthalmidae
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
45 2.28
46 2.43
47 2.6
48 2.76
49 2.94
50 3.13
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Cambula (Pleuronectes flesus, Platichthys flesus) este un pește marin de fund din familia pleuronectidelor.
Corpul este asimetric și turtit lateral și are o lungime de până la 48 cm. Partea dreaptă, acoperită cu solzi cicloizi și plăci osoase, are o culoare verzuie sau brună cu pete stelate. Pe ea sunt situați ochii. Cealaltă parte este aproape goală, de culoare deschisă.
Cambula populează în special mările Neagră, Azov, Albă, Barents etc.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
20 0.11
23 0.17
26 0.24
29 0.34
32 0.46
35 0.6
39 0.82
43 1.1
47 1.44
51 1.84
55 2.31
60 3
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Caracuda (Carassius carassius) este o specie de pește din familia Cyprinidae. El este înrudit cu carasul „Carassius gibelio”.
Arealul lui de răspândire este Europa cu excepția unor țări nordice ca Irlanda, Scoția, Țara Galilor ca și o mare parte din peninsula Iberică și Franța de vest.
Caracuda are un aspect asemănător crapului numai că partea dorsală este puțin mai bombată. Peștele nu are mustăți, iar solzii sunt mai mici, pe partea dorsală este de culoare brun-verzuie, fiind de culoare deschisă pe părțile laterale și ventrale ale corpului. O caracudă poate atinge o lungime corporală de 64 cm și o greutate de 3 kg.
Peștele preferă apele puțin adânci cu un curs domol bogate în mâl și plante acvatice, poate supraviețui în apele puțin oxigenate. El poate fi întâlnit frecvent în bălți, regiuni de smârcuri, lacuri și aproape de loc în apele repezi și reci.
Familia: Cyprinidae
Răspândire în România: Cu precadere în apele statatoare mai putin în cele de munte, în baltile Dunarii în lacurile și baltile de ses acolo unde este mal, în baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), în Olt Timis, Bega, Mures, Somes, în iazuri și helesteie. Popular mai este intalnit și sub numele de: caras, carasita, lunita, rusinoasa, gurgusel, crap de balta.
Lungime: 15-20 cm, (excepțional peste 35 – 40cm)
Greutate: 80 – 100 grame, (excepțional peste 1,5 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
17 0.06
20 0.09
23 0.14
26 0.2
30 0.31
35 0.49
40 0.73
45 1.04
50 1.43
55 1.9
60 2.47
64 3
Hrănire: Se hraneste cu larve de insecte, viermi, icre de peste, diferite organisme animale cat și vegetale.
Se pescuiește la: mamaliga, viermi, rama, larve, etc.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Carasul auriu sau carasul roșu, carasul chinezesc, peștișorul de aur (Carassius auratus) este un pește dulcicol din familia ciprinide, originar din China, cultivat și în parte introdus în apele naturale din Europa, America de Nord, Australia etc. În România și Republica Moldova este crescut ca pește ornamental de amatori în bazine și acvarii; cultivat în bazine, în parcuri, grădini botanice etc.; se întâlnește ocazional, scăpat din cultură și în ape naturale.
Familia: Ciprinidelor
Răspândire în România: aproape în toate apele statatoare, în afara de regiunea muntoasa, în bălțile Prutului, Siretului, Dunării (inclusiv delta), în Olt, Timiș, Bega, Mureș, Someș, în iazuri și heleșteie.
Lungime: 15 – 20 cm (exceptional 40 cm)
Greutate: 200 – 300g (exceptional 2,5 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
15 0.1
17 0.2
20 0.3
23 0.4
26 0.5
30 0.8
35 1.3
40 2
45 2.8
Hrănire: organisme vegetale și animale, pureci de balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc.
Se pescuiește la: vierme, rama rosie, bobite de mamaliga, porumb în lapte.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Nume dat mai multor specii de pești marini, cu partea superioară a capului mare și turtită și cu o pată aurie pe opercul (Mugil).
Familia mugilide (Mugilidae) cuprinde aproximativ 72 de specii de pești frumoși de mărime medie sau mare, cu corpul relativ alungit și fusiform, larg răspândiți pe litoralul mărilor tropicale și subtropicale, mai rar în ape dulci.
Pești de mărime medie sau mare (30-120 cm). Capul este masiv și turtit dorsal. Ochii sunt parțial acoperiți de o pleoapa adipoasă, rostrul este scurt și obtuz. Gura este mică, terminală sau subterminală; premaxilarele sunt protractile. Acești pești au dinții mici, ascunși, așezați pe cele două fălci ca perii dintr-o perie sau sunt fără dinți.
4 specii se întâlnesc în Marea Neagră pe litoralul românesc:
- Mugil cephalus — laban sau chefal mare
- Liza aurata (Mugil auratus) — chefal sau singhil
- Liza saliens (Mugil saliens) — ostreinos
- Liza ramada (Mugil ramada) — platarin
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Cleanul (Squalius cephalus, sinonim Leuciscus cephalus) este un pește teleostean dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, răspândit în apele curgătoare din regiunile colinare și de șes din Europa și Asia Mică. Cleanul preferă râurile mijlocii celor mari, simțindu-se bine în apă limpede și rece, cu un fund nisipos, pietros sau argilos, evită fundurile mâloase. Se întâlnește și în lacuri. Trăiește solitar sau în grupe mici.
Lungimea obișnuită de 25–30 cm, maximală 90 cm; greutatea obișnuită 200 g, maximală 8 kg. Poate trăi 22 ani. Are corpul alungit, ușor comprimat lateral, gros, aproape cilindric acoperit cu solzi mari mari, groși, persistenți. Spatele lat, rotunjit. Capul mic, gros și lat, turtit deasupra. Fruntea lată, netedă. Botul subconic. Gura mare cu buze subțiri este dispusă terminal, foarte puțin oblică, cu fălcile de lungime egală. Linia laterală ușor curbată. Înotătoarea dorsală începe puțin în urma inserției înotătoarei ventrale, ea are baza scurtă, marginea trunchiată sau ușor rotunjită. Înotătoarea anală începe în urma înotătoarei dorsale; marginea ei este rotunjită la vârf. Înotătoarea caudală scurtă, ușor excavată; lobul ei inferior ceva mai lung decât cel superior.
Este un pește răpitor de apă dulce din familia ciprinidelor, cu botul rotunjit, cu corpul gros, aproape cilindric, acoperit cu solzi mari, tiviți cu negru.
Familia: Ciprinidelor
Răspândire în România: foarte raspandit în raurile noastre (Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc.), incepand din zona pastravului pana în Dunare.
Lungime: 25-30 cm, rar 50-80 cm
Greutate: 300g-1.5kg, rar 4-5 kg
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
25 0.17
27 0.22
30 0.3
35 0.47
40 0.7
45 1
50 1.4
55 1.8
60 2.4
70 3.8
80 5.6
90 8
Hrănire: insecte, pesti, broaste, raci, viermi, carabusi, vegetale.
Se pescuiește la: la pluta (vierme, porumb în lapte și rama rosie), momeli artificiale (lingurite 00-2, vobler 2.5 cm-5 cm, si muste artificiale ex: furnica rosie, furnica neagra, tantar, zulu, viespe).
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Coregonul sau coregonul mare, coregonul de Ciudsk (Coregonus maraenoides) este un pește lacustru dulcicol din familia salmonide (Salmonidae). Este originar din lacul Peipus și a fost aclimatizat în mai multe țări din Europa și fosta Uniune Sovietică. În România a fost introdus experimental în 1957 în heleșteiele de la Nucet, Tarcău, în Lacul Roșu, în lacul de baraj de la Bicaz și câteva iazuri din nordul Moldovei. Trăiește în apele stătătoare reci.
Are o lungimea de 30-40 cm lungime, maximum 60 cm și o greutate de 300-400 g, maximum 3,5 kg. Poate trăi 15 ani.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
22 0.17
25 0.25
28 0.36
31 0.48
35 0.69
40 1.04
45 1.48
50 2.03
55 2.7
60 3.5
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Cosacul (Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica.
Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți.
Este răspândit în râurile din Europa Centrală și Europa de Est, care se varsă în Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Azov și Marea Caspică. Arealul se întinde de la Rin spre răsărit până la Urali. În Suedia și Finlanda, numai la sud (Lacul Ladoga). În România se întâlnește în Dunăre și în toate bălțile ei până la mare; în cursurile inferioare ale râurilor Mureș, Olt, Tisa, Someș, Criș, Timiș.
Are o lungime de 20–30 cm, rar atinge 45 cm; în acest caz, cântărește cel mult 2 kg. Poate trăi până la 19 ani.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
25 0.23
27 0.29
30 0.4
33 0.53
36 0.69
40 0.95
44 1.26
48 1.63
53 2.2
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Crapul (Cyprinus carpio) este un pește teleostean din familia Cyprinidae.
Lungimea corpului poate atinge 1 m, iar masa maximum 40 kg. Este acoperit cu solzi mari. Spatele este, de obicei, negricios, cu nuanțe albăstrii sau verzui, flancurile arămii sau arămii-gălbui, iar abdomenul albicios.
Există două forme de crapi: crapul cu spatele jos și crapul cu spatele înalt. Este răspândit aproape pe tot globul, populând apele dulci și cele salmastre. Trăiește până la 30 de ani, uneori și mai mult.
Crapul sălbatic este răspândit mai mult în apele și bazinele Mării Mediterane, Mării Negre, Mării Caspice, Mării Aral. De la el au fost obținute mai multe varietăți domestice (crapul solzos, crapul-oglindă, crapul golaș etc.) care se cultivă, de regulă în iazurile piscicole ale întreprinderilor de carpicultură.
Familia: Ciprinide
Răspândire în România: Traieste în toate apele dulci de la ses și deal în special în Dunare și baltile ei și toate baltile lor de inundatie plus în restul tarii, traieste în partea inferioara a mai tuturor raurilor, urcand mai sus de regiunea dealurilor; este crescut în lacuri, japse, helesteie, etc.
Lungime: 30-60 cm, 1 m
Greutate: 1,5-3 kg, la 30 kg, foarte rar 50 kg.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
35 1.7
40 2.5
45 3.6
50 4.9
60 8.5
70 13.5
80 20.1
90 28.7
100 39.4
110 52.4
120 68
Hrănire: plante acvatice (tulpini tinere de papura), animale mici (diferiti racusori, larve de insecte), cu oua de broasca și chiar cu icrele altor pesti, scoici.
Se pescuiește la: vierme, rame rosii, pufarin, bob de porumb în lapte, boilies, cubulet de mamaliga.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Fusarul (Zingel streber sau Aspro streber) este un pește bentonic, dulcicol, mic, de 12–17 cm din ordinul perciformelor, care trăiește în apele limpezi, pe funduri nisipoase, cu pietriș sau argilă din bazinul Dunării (Dunăre, Tisa, Vișeu, Someș, Criș, Târnava, Prut) și al Vardarului. Are corpul în formă de fus, capul este comprimat dorso-ventral, cu contur triunghiular.
Familia: Percidae
Răspândire în România: Cu precadere în baziunul Dunarii precum și în Delta Dunarii și pe raurile mai mari Olt, Tisa, Somes, Mures, Bega, Timis, Arges, Crisul Repede, Crisul Negru etc.), prefera zonele de pietris sau nisip.
Lungime: 13-16 cm, (exceptional peste 20 cm)
Greutate: 100 – 300 grame, (exceptional peste 0.5 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
12 100
13 120
14 150
15 190
16 230
17 280
18 330
19 380
20 450
21 520
Hrănire: Se hraneste cu larve de insecte, insecte acvatice, viermi, icrele altor pesti, preferand uneori și puietul.
Se pescuiește la: râmă, viermuși, etc.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Mic pește marin, asemănător cu scrumbia de Dunăre.
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor (Clupeidae), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic.
Lungimea corpului este de 8–13 cm, rar 20 cm; greutatea de 6 g, rar 15 g. Are corpul scurt, puternic comprimat lateral, spinarea dreaptă, abdomenul curbat cu o carenă zimțată acoperită cu 24-29 spini ventrali.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
7 1
8 1
9 1
10 2
11 2
12 3
13 4
14 5
15 6
16 8
18 11
20 15
În România trăiește subspecia Clupeonella cultriventris cultriventris, comună pe tot litoralul nostru marin; pătrunde în lacurile litorale Razelm, Tașaul, Duranculac, etc.) și Dunăre până la Călărași.
Mic pește marin de culoare argintie, cu gura mare, care trăiește în Marea Neagră, Marea Mediterană și Oceanul Atlantic.
Hamsia (Engraulis encrasicolus) este un pește marin albăstrui de circa 20 cm lungime (la vârstă adultă).
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Linul (Tinca tinca), este o specie de pește de apă dulce din familia Cyprinidae care trăiește de obicei pe fundul apelor cu un curs domol. El poate fi întâlnit în toată Europa și, pe alocuri, în Asia.
Culoarea linului sălbatic este verde-măslinie cu regiunea abdominală galben-verzuie; în crescătorii linul poate avea o variantă roșie-aurie, acesta fiind crescut ca pește ornamental. Poate fi recunoscut după corpul îndesat, foarte lat în regiunea cozii și după solzii mărunți care îi acoperă corpul în întregime. Corpul lui este protejat și de un strat gros de mucus cu un rol antimicrobian și antimicotic. Are o gură mică cu buze groase prevăzută cu două mustăți scurte. Lungimea medie este de 25–40 cm și greutate medie de 0,5–1 kg dar uneori poate atinge 60–70 cm și 2–3 kg.
Familia: Ciprinide
Răspândire în România: în apele de ses, lacuri, brate moarte, în baltile de revarsare a Dunarii, în Delta (in special). Mai rar intalnit în rauri.
Lungime: : 25 – 35 cm (exceptional 60 – 70 cm)
Greutate: 0,5 – 1 kg (exceptional 3 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
25 0.22
27 0.27
30 0.38
35 0.6
40 0.89
45 1.27
50 1.74
55 2.31
60 3
70 4.76
Hrănire: larve, viermi, insecte, vietati mici din apa.
Se pescuiește la: grau fiert, porumb în lapte, lama și bobite de mamaliga.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Lipanul (Thymallus thymallus) este un pește dulcicol, asemănător cu păstrăvul, din familia salmonide (Salmonidae) care trăiește în zona inferioară a râurilor repezi de munte, cu apă limpede, rece și cu fundul pietros, din Europa. Trăiește și în România și Republica Moldova. Lungimea mijlocie 30–35 cm, iar greutatea 300-400 g; lungimea maximă 60 cm, greutatea maximă 6,7 kg. Masculii sunt mai mari ca femelele. Poate trăi 12-14 ani.
Familia: Salmonidelor
Răspândire în România: în avalul raurilor Dorna, Suceava, Moldova, Bistrita și afluentii sai (Baranar, Neagra-Brosteni), în Raul Doamnei, Olt, Jiu, Strei (Hunedoara).
Lungime: 32 – 50 cm
Greutate: 350 – 1000 g
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
25 0.17
27 0.21
30 0.29
35 0.46
40 0.68
45 0.97
50 1.34
55 1.78
60 2.31
Hrănire: cu larve de insecte, crustacei, viermi, moluste, dar vaneaza sarind din apa și insecte în zbor.
Se pescuiește la: musca artificiala.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Lostrița (Hucho hucho) este un pește răpitor dulcicol, din familia salmonide (Salmonidae), din apele mari curgătoare de munte cu fund pietros din bazinul hidrografic al Dunării. Este o specie endemică în bazinul dunărean. În România este pe cale de dispariție, din cauză pescuitului, pentru care motiv lostrița este pusă sub protecția legii și se pescuiește numai cu autorizație specială.
Lostrița este cel mai mare salmonid din apele României, ajungând la 1-2 m lungime și 10-52 kg greutate. Totuși exemplarele cele mai des întâlnite n-au decât 2-3 kg greutate.
Coloritul corpului este cenușiu-brun pe spate, iar pe laturi și abdomen argintiu.
Familia: Salmonide
Răspândire în România: Bistrita, Moldova, Viseu, în bazinul Dunarii și în afluenti.
Lungime: 1-1,5m (exceptional 3-5m)
Greutate: 10-20 kg (exceptional 50-60 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
65 1.71
70 2.13
75 2.63
80 3.2
85 3.8
90 4.5
100 6.2
110 8.3
120 10.8
130 13.7
150 21
200 49.8
Hrănire: în special cu pesti (zglavoaca, mreana, pastravi, lipan, etc.) și chiar pasari și soareci.
Se pescuiește la: momeala artificiala (lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm-12 cm,twister); momeli vii (montura de pestisor viu).
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Midie este denumirea pentru mai multe specii de moluşte bivalve. Au cochilia solidă, cu coaja groasă, de culoare maronie spre albastru-violet. Cele mai mari exemplare ajung la lungimea de 14 cm.
Midiile trăiesc în grupuri mari în toată zona Mării Mediterane, pe coasta Californiei, Japoniei şi Africii de Sud. În Marea Neagră şi Marea Mediterană se găsesc două specii mai numeroase, şi anume Mytilus galloprovincialis şi Mytilus edulis unde formează asociaţii compacte, sub stabilopozi sau pietrele marine, numite bancuri. Spre deosebire de stridii, midiile nu se fixează direct, ci cu ajutorul unor filamente, denumite byssus.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Morunașul (Vimba vimba) este un pește bentopelagic anadrom dulcicol sau salmastricol, cu o lungime de 20–30 cm (maximal 50 cm) și o greutatea de 500-600 g (maximal 1,4 kg), din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare (fluvii) sau stătătoare (lacuri și limanuri) cu suprafață mare, din bazinul hidrografic al Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Azov, Mării Marmara, Mării Caspice, Mării Baltice și Mării Nordului. Coloritul corpului este cenușiu-verzui sau cenușiu-albăstrui, cu o nuanță albăstruie pe spate, iar pe laturi și abdomen alb-argintiu.
Familia: Ciprinide
Răspândire în România: raurile Siret, Prut, Buzau, Bistrita, Olt, Somes, Mures, Cerna, precum și în Dunare.
Lungime: 15 – 25 cm (exceptional 40 cm)
Greutate: 0,3 – 0,4 kg (exceptional 1kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
25 0.18
27 0.22
29 0.27
31 0.33
34 0.44
38 0.61
42 0.83
46 1.09
50 1.4
Hrănire: viermi, moluste, broaste, crustacee, larve, rame, resturi vegetale.
Se pescuiește la: momeala artificiala (lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm-12 cm, twister); momeli vii (montura de pestisor viu).
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Pește de râu înrudit cu crapul, cu corpul alungit, cu solzi de culoare verde-cenușie pe spate și alburie pe burtă, care poate ajungepână la o greutate de 4-5 kg.
Mreana (Barbus barbus) este un pește dulcicol, bentonic, din familia ciprinidelor, care se întâlnește în râurile de deal și șes ale Europei.
Este un pește de apă curgătoare (râurile de deal și șes), ducând o viață mai mult bentonică (sub pietre, în scobiturile malului), preferând funduri tari pietroase sau nisipoase.
În România, trăiește în toate râurile de deal și șes (Prut, Siret, Jiu, Olt, Argeș, Tisa, Mureș, Cerna, etc.); în Dunărea propriu zisă este mai rară. Se urcă până în regiunea muntoasă (afluenții Bistriței: Tarcău, Bicaz).
Are o lungime de 30–120 cm (de obicei, măsoară 30–50 cm) și 4 kg greutate, excepțional 12 kg. Poate trăi 20 de ani.
Corpul fără pete sau este acoperit cu pete mici, închise; spatele este verde-măsliniu, flancurile sunt mai deschise, mai gălbui sau ușor aurii, iar abdomenul alb-gălbui. Mustățile sunt gălbui, cu o axă roșie.
Familia: Ciprinide
Răspândire în România: traieste în raurile mari și mici Prut, Siret, Somes, Jiu, Arges, Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tarvane, Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare.
Lungime: 40 – 60 cm
Greutate: 0,8 – 1 kg ,exceptional 2-4 kg
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
27 0.14
30 0.19
34 0.27
38 0.38
42 0.51
46 0.68
50 0.87
55 1.16
60 1.5
70 2.4
80 3.6
90 5.1
100 6.9
120 12
Hrănire: seminte, viermi, rame, insecte, melci, hoituri.
Se pescuiește la: rama rosie, vierme, larve de libelule și unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Novacul sau crapul argintiu nobil, crapul cu cap mare (Hypophthalmichthys nobilis, sinonim Aristichthys nobilis) este un pește bentopelagic dulcicol zooplanctonofag din familia ciprinidelor, originar din apele curgătoare mari din nord-estul Chinei și Extremul Orient, introdus în Statele Unite ale Americii și Europa peste tot, mai ales în Europa de Est (inclusiv în România și Republica Moldova) în crescătorii, heleșteie, iazuri și râuri. Preferă straturile superioare ale apelor.
Are o lungime obișnuită de 55-70 cm, lungimea maximală 146 cm și o greutate maximală 40 kg. Poate trăi 20 ani.
Coloritul corpului este mult mai închis decât la sânger. Spatele este brun-cenușiu sau cenușiu-verzui. Laturile sunt sur-argintii, cu numeroase pete neregulate întunecate sau dungi transversale mari de culoare maronie și puncte negre. Abdomenul este albicios-argintiu. Înotătoarele ventrale și anala sunt ușor gălbui, restul înotătoarelor sunt cenușiu întunecate.
Denumire: Novac( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes )
Familia: Ciprinide
Răspândire în România: extrem de raspandit în tara noastra, în special în lacurile de campie
Lungime: 40 cm (exceptional peste1,5m)
Greutate: 1 – 2kg (exceptional peste 60 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
40 0.8
45 1.2
50 1.6
55 2.1
60 2.8
65 3.5
70 4.4
80 6.6
90 9.4
100 12.9
120 22.2
146 40
Hrănire: zooplancton, fitoplancton.
Se pescuiește la: pufarin, cocolosi de mamaliga.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Oblețul sau obletele, soreanul (Alburnus alburnus) este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol de 10–19 cm lungime, din familia ciprinidelor din apele curgătoare sau stătătoare adânci din Europa: de la Marea Baltică până în Alpi, Marea Neagră și Caucaz, iar spre Răsărit până la Urali. În România, se întâlnește mai în toate apele: Dunărea, cu bălțile ei, cursul inferior al râurilor Siret, Prut, Mureș, Olt, Cibin, Cerna, Vedea, Teleormanul, etc. Coloritul corpului este verzui sau albăstrui pe spate și alb-argintiu pe laturi și abdomen.
Familia: Ciprinide
Răspândire în România: în toate apele curgatoare și statatoare din regiunile colinare și de ses și în toate raurile tributare Dunarii, în baltile sale și în lacul de acumulare Bicaz.
Lungime: 12 – 15 cm (exceptional 18 – 20 cm)
Greutate: 35 – 45 g (exceptional 100 – 200 g)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
12 10
13 12
14 15
15 19
16 23
17 28
18 33
19 39
20 45
21 52
22 60
Hrănire: vietati planktonice, insecte ce cad pe apa.
Se pescuiește la: rama rosie, vierme, larve de libelule, bobite de paine, seminte de canepa și arpacas.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Păstrăvul este o specie de pește care trăiește în special în apele de munte, ape cu temperatură relativ scăzută și în timpul verii, dar poate fi găsit și în zonele mai joase, submontane și de deal, cu condiția ca apele să fie puternic oxigenate.
Păstrăvul de munte sau păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), denumit adesea și păstrăv, este un pește dulcicol răpitor din familia salmonide (Salmonidae), din apele curgătoare reci de munte, din Europa.
În România trăiește în cursul superior al tuturor râurilor și pârâielor ce izvorăsc la munte, (afară de Râmnicu-Sărat): Bistrița cu afluenții săi (Dorna, Barnar, Neagra, Broșteni, Borca, Bica, Bicaz, Tarcău), Timiș, Someșul Rece, Someșul Cald, Sâmbăta (Făgăraș), Răstolnița, Bârzava, Bistra, Buzăul, Prejmer, în Siret, până la Lucavăț, în Suceava, până la Falcău, în pâraiele din Făgăraș etc. Trăiește și în unele lacuri de tip alpin din România (Bucura, Zănoaga, Lia, Ana, Galeș din masivul Retezat; lacul Bâlea din Făgăraș, Gâlcescu din Parâng).
Are obișnuit 20-30 cm lungime și 200-600 g; ajunge și la 40 cm și peste 800 g, rar peste 1 kg, excepțional 8-10 kg. Trăiește până la 10-12 ani.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
20 130
22 170
24 220
26 270
28 340
30 420
32 510
34 610
36 730
38 860
40 1000
Coloritul corpului variază după vârstă, sex, activitatea sexuală, natura și temperatura apei, etc. În apele umbrite și bogate în vegetație, păstrăvii de munte sunt mai întunecați. La adulți spinarea e brună-verzuie sau verde-măsliniu cu pete rotunjite negre sau câteodată roșii; flancurile corpului sunt gălbui, abdomenul alb-gălbui. Flancurile au în partea dorsală niște pete negre dispuse în șiruri longitudinale neregulate. Pe mijlocul flancurilor, în apropierea liniei laterale, pete roșii înconjurate de un chenar alb îngust.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Plătica (Abramis brama) este o specie de pește din familia Cyprinidae.
Plătica are un corp turtit lateral cu o lungime între 30 – 50 cm, în cazuri de excepție poate atinge lungimea de 85 cm și o greutate de 7 kg. Ochii raportați la mărime sunt relativ mici. Peștele se poate recunoaște ușor culoarea verzuie-cenușie plumburie a solzilor pe spate. Pe părțile laterale are o culoare mai deschisă cu sclipiri perlat-metalice. La exemplarele mai în vârstă nuanțele devin de culoarea bronzului.
In general plătica trăiește în apele cu un curs domol, canale sau lacuri cu depuneri de mâl pe fund. Peștii trăiesc în grupuri mici pe fundul apei în apropiere de țărmuri.
Familia: Ciprinide
Răspândire în România: în zonele inferioare ale raurilor, Dunare (si baltile ei), în lacuri și balti de ses.
Lungime: pana la 50 cm (exceptional 60-70 cm)
Greutate: 0,5 – 1 kg, (exceptional 5-6 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
25 0.2
27 0.2
30 0.3
35 0.5
40 0.7
45 1
50 1.4
55 1.9
60 2.5
65 3.1
70 3.9
75 4.8
80 5.8
85 7
Hrănire: plante de balta, viermi și larve de insecte, pe care le inghite o data cu malul în care acestea traiesc,consuma raci, iar inainte de reproducere icre de stiuca și costris.
Se pescuiește la: vierme, larve de libelula, bobite de paine, porumb în lapte, arpacas, canepa prajita.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare, de culoare neagră-verzuie, care devine roșie la fiert, cu abdomenul inelat, cu cinci perechi de picioare, dintre care cea din față este în formă de clește.
Racul este un animal care face parte din ordinul crustaceelor decapode. Are corpul divizat în cefalotorace şi abdomen, cu carapacea de culoare neagră-verzuie. Prima pereche de membre este prevăzută cu cleşti puternici. Abdomenul este alcătuit din şapte inele şi serveşte la înot. Trăieşte în Europa, în râuri şi în bălţi.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Rapana (Rapana thomasiana, Rapana pontica, Rapana bezoar, Rapana Venosa), este un melc marin aparţinând familiei Muricidae, clasa Gastropoda, încrengătura Mollusca. Trăieşte pe substraturile nisipoase şi stâncoase de la linia ţărmului până la 30 metri adâncime.
Semnalat pentru prima dată în Marea Neagră în anul 1948 în zona portului Novorossiisk, Rusia, în 1963 începe să apară şi în dreptul litoralului românesc. Rapana îşi are originea în Marea Japoniei, Marea Chinei şi Marea Galbenă de unde a fost adus accidental pe carena navelor.
Rapana este un gastropod de talie mare, cu cochilia globuloasă şi groasă, spiralată, compusă din 7-8 spire separate de suturi adânci. Marginea de sus a fiecărei spire este acoperită cu tuberculi cornoşi. Atinge grosimea de 190/160mm. Canalul sifonal este relativ scurt şi larg, cu o crestatură adâncă. Suprafaţa este diferit ornamentată şi prezintă un şir de mameloane dispuse în spirală. De asemenea pe suprafaţa cochiliei se observă şi uşoare coaste longitudinale. Apertura este foarte largă, de formă ovală, strălucitoare în interior, de culoare portocalie-roşcată. Culoarea cochiliei este de la galben pal la roşiatic-maroniu adesea cu benzi brune sau striuri colorate mai intens. Interiorul aperturii este portocaliu aprins, galben sau brun.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Câinele de mare (Squalus acanthias) este o specie de rechin din ordinul Squaliformes, familia Squalidae, cunoscut și sub numele de „peștele cu pinteni”.
Câinele de mare poate fi întâlnit în apele puțin adânci din Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Nordului și apele reci din Atlantic și Pacific. În Marea Neagră, se află una dintre cele mai mari populații de rechini din acest gen.
Traiește mai mult izolat la adâncimi de 50-90 metri, în intervalul martie-iunie și octombrie-noiembrie, uneori până la 100 m, foarte rar apropiindu-se de litoral la adâncimi mai mici de 10 m.
Câinele de mare are o talie mică. La maturitate masculii ajung la 1-1,5 m, femelele până la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg.
Pielea este acoperită cu solzi mărunți, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt precedate de câte un țep, de unde-i provine și numele de peștele cu pinteni.
În colorația corpului predomină nuanța cenușiu-albăstruie, cenușiu închis pe partea dorsală și părțile laterale, pe burtă alb-gălbuie.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Rizeafcă (Alosa tanaica sau Alosa caspia nordmanni), sau rizafca, este un pește teleostean răpitor marin anadrom din Marea Neagră și Marea Azov care pătrunde pentru reproducere în lacurile litorale sau în cursurile inferioare ale fluviilor (Dunăre, Nistru, Prut, Nipru, Don , Kuban) din familia clupeidelor (Clupeidae) înrudit cu scrumbia. Este un relict ponto-caspic.
Are o lungimea obișnuită 20 cm, excepțională 25 cm și o greutatea obișnuită 50 g, excepțională 130 g. Corpul este alungit, comprimat lateral, abdomenul cu o carenă în muchie de cuțit acoperită cu 30-35 solzi înguști. Corpul mai înalt și mai comprimat lateral decât la celelalte scrumbii. Capul comprimat lateral are gura mare, așezată terminal și prevăzută cu dinți mărunți. Coloritul corpului este cenușiu-verzui sau albăstrui închis pe spate, iar pe laturi și abdomen alb-argintiu. Capul este aproape negru. Mai rar, se observă în urma marginii supero-posterioare a operculului până la 4-5 pete negre, rotunde, dispuse în linie, de fiecare latură a corpului.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
15 26
16 31
17 38
18 45
19 53
20 61
21 71
22 82
23 93
24 106
25 120
În România trăiește o subspecie Alosa caspia nordmanni, rizeafcă de Dunăre, endemică din Marea Neagră, descrisă de naturalistul român Antipa în 1904.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Roșioara (Scardinius erythrophthalmus) este o specie de pește de apă dulce din familia Cyprinidae.
Roșioara are o lungime medie de 20–30 cm, putând atinge 50 cm lungime și o greutate de 2–3 kg. Peștele are un corp turtit lateral, înotătoarele pectorale de culoare roșiatică sunt așezate în aproprierea branhiilor. Corpul este acoperit cu solzi mari rotunzi. Spatele și partea laterală a corpului este de culoare cenușie verzuie spre adbomen devine de culoare argintie. Inotătoarele dorsale, abdominale și coada au culoare portocalie roșiatică.
Roșioara este un pește care trăiește în grup, în ape dulci stătăoare ca lacuri, bălți, iazuri sau ape curgătoare cu un curs domol din Ural până la Pirinei, limita de nord fiind Finlanda iar cea de sud Italia (Tibru). Preferă locurile mai puțin adânci bogate în plante acvatice.
Familia: Ciprinide
Răspândire în România: în toate raurile, lacurile și baltile din zona colinara și de ses, în Dunare și în Delta.
Lungime: 20 – 35 cm
Greutate: 100 – 200 g (exceptional 1 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
15 70
16 80
18 120
20 160
22 210
25 310
28 440
31 600
34 790
38 1100
42 1480
46 1950
50 2500
Hrănire: matasea broastei, dar și cu insecte, larve, viermi, oua de melci acvatici.
Se pescuiește la: vierme, larve de libelua, bobita de paine și mamaliga în amestec cu canepa.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Sabița, denumită și săbioară sau săbiuță (Pelecus cultratus) este un pește pelagic anadrom dulcicol sau salmastricol cu o lungime de 25–35 cm (maximal 60 cm) și o greutatea de 300-400 g (maximal 2 kg) din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți și jepși) din bazinele hidrografice ale Mării Baltice, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice și Mării Aral. Poate trăi 11-13 ani. Are corpul alungit și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mici și caduci. Spatele este aproape drept, iar abdomenul este arcuit, în formă de muchie de sabie, de unde i se trage și numele de sabiță. Spatele este albastru ca oțelul călit sau cenușiu-verzui, cu reflexe metalice; iar laturile și abdomenul albe-argintii, bătând câteodată foarte ușor în roșu-trandafiriu. Înotătoarele dorsală și caudală cenușii, celelalte înotătoare cenușii-gălbui cu reflexe roșcate.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
20 0.07
22 0.1
24 0.13
26 0.16
28 0.2
30 0.25
33 0.33
36 0.43
39 0.55
42 0.69
45 0.84
50 1.2
55 1.5
60 2
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Șalăul (Stizostedion lucioperca sau Sander lucioperca) este un pește răpitor de apă dulce din familia Percidae. El trăiește în apele curgătoare, bălți care pot avea și apă sărată cu o concentrație de până la 1 %. De la Ural, Anatolia regiunea de la Marea Caspică, Marea Neagră până la Marea Baltică în Europa Occidentală.
Șalăul este un pește răpitor care trăiește în apele cu un curs domol, lacuri sau în apele din porturile Europei. El poate fi întâlnit în Elba, Odra, Rin, Dunăre sau afluenții acestora. Preferă apele adânci, tulburi, peștele poate atinge 40 cm - 1,30 m lungime, o greutatea până la 19 kg, și o vârstă de 10 - 20 ani.
Familia: Percide
Răspândire în România: Foarte raspindit în Dunare și baltile ei, dar și în raurile mari din tara noastra și în lacuri.
Lungime: 30-60 cm ( exceptional 1 m)
Greutate: 1-4 kg (exceptional 8-10 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
40 0.6
45 0.8
50 1.1
55 1.4
60 1.9
65 2.4
70 3
80 4.4
90 6.3
100 8.6
110 11.5
120 14.9
130 19
Hrănire: tot ce este de origine animala de sub apa – raci, broscute, viermi, insecte, pesti.
Se pescuiește la: momeala artificiala (lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm-12 cm, twister); momeli vii (montura de pestisor viu).
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Sângerul sau fitofagul, crapul argintiu (Hypophthalmichthys molitrix) este un pește fitoplanctonofag din familia ciprinidelor de peste un metru, din apele mari curgătoare dulcicole din Extremul Orient. A fost introdus în Europa, unde se crește în heleșteie și iazuri.
Are o lungime obișnuită de 35–45 cm, maximală 110 cm; greutatea maximală 50 kg. Poate trăi 20 ani.
Coloritul spatelui este cenușiu-verzui sau negru cenușiu; laturile sunt argintii, uneori cu numeroase puncte negre, iar abdomenul albicios. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală sunt cenușiu întunecate, ușor gălbui. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii, cu o tentă gălbuie. Coloritul corpului este mult mai deschis comparativ cu novacul. Irisul ochilor este argintiu.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Scobarul (Chondrostoma nasus) este un pește care se găsește în apropierea apelor montane, în zona colinară și în Dunare. Este un pește deosebit de rezistent la factorul de poluare. Îl găsim pe fundul apelor reci cu fund nemâlos, cu pietriș. Circulă în grupuri și i se vede prezența datorită strălucirii argintii care se propagă în apă atunci când soarele strălucește. Colorația este verde-măsliniu pe spate, argintiu pe burtă și înotătoare sângerii. Ca hrană preferă algele(perioada calda) pe care le roade de pe pietre. Primăvara consumă icrele altor pești și viermi de apa. Vârsta maximă raportată: 15 ani.
Familie: Cyprinidae
Lungime: 25 cm (maximum 50 cm)
Greutate: maxim 1,5 kg
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
20 100
22 130
24 170
26 210
28 260
30 320
33 430
36 560
39 710
42 890
45 1090
50 1500
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Scoica mare de râu (Unio pictorum) este o scoică comestibilă care trăieste pe sub malurile adânci ale râurilor (Unio).
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Scrumbia de Dunăre (Alosa immaculata sau Alosa pontica) este un pește marin din familia clupeide (Clupeidae), din Marea Azov și Marea Neagră, care pătrunde în fluvii. Este o specie endemică relictă în Marea Neagră, de unde primăvara migrează în Dunăre, Nistru, Nipru, Bug și Don, pentru a-și depune icrele.
Are o lungime de 30–45 cm și o greutate obișnuită de 300-600 g, maximă de 1 kg. Corpul este alungit, comprimat lateral, acoperit cu solzi caduci. Abdomenul în muchie de cuțit (carenă) și acoperit cu solzi cu vârfurile teșite. Gura este mare, dispusă terminal și prevăzută cu numeroși dinți. Ochii au pleoape groase adipoase. Înotătoarea dorsală este scurtă și dispusă aproximativ la mijlocul spatelui. Înotătoarele perechi sunt scurte și ascuțite, iar înotătoarea anală alungită. Coloritul corpului este verde-albăstrui pe spate, iar laturile alb-argintii cu luciu metalic. O pată mică neagră sus pe opercul.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
22 170
23 190
24 220
25 240
26 270
28 340
30 420
32 510
34 610
36 730
38 860
40 1000
Hrănire: zooplancton, diferite specii de pești mici (guvizi, stavrizi, hamsii, aterine) și crustacei.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Somnul (Silurus glanis) este o specie de pește răpitor de talie mare din familia Siluridae. El este răspândit mai ales în Europa Centrală și Europa de Est, dar și în Asia de Vestputând fi întâlnit și în Afganistan sau Kazahstan. Somnul trăiește frecvent în bălți, lacuri, pe cursul inferior al fluviilor mai mari, ca și la gura lor de vărsare în Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Caspică. Peștele preferă locurile adânci cu mâl și ape tulburi.
Somnul are un corp lung, cu un cap turtit dorso-ventral; are o gură largă, care are pe laturi două mustăți lungi, sub gură fiind mustăți scurte. Corpul se termină fără o înotătoare codală propriu-zisă. În medie somnul are o lungime de 2 m, putând însă atinge o lungime de 3 m și o greutate de 150 kg. Culoarea corpului este albăstruie negricioasă sau verzuie măslinie pe spate, iar abdomenul este de o culoare mai deschisă.
Familia: Siluride
Răspândire în România: în Dunare și în baltile ei, în Delta, în lacurile litorale (Siutghiol, Tasaul), în cele interioare (Snagov), în raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri, Tarnave, Bega, Timis.
Lungime: 0,5-1m (exceptional 3-4 m)
Greutate: 10 – 15 kg (exceptional 80-90 kg,recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
50 0.7
55 0.9
60 1.2
70 1.9
80 2.8
90 4.1
100 5.6
120 9.6
140 15.2
160 22.8
180 32.4
200 44.4
250 86.8
300 150
Hrănire: crustacei, pesti (prefera tiparul), broaste, lipitori, viermi mari.
Se pescuiește la: momeli naturale ex: coropisnita, buchet de rame, tipar, broscuta, scoica; momeli artificiale ex: se foloseste cloncul pt atragerea lui și se prinde la lingura oscilanta (10 g-19 g), voblere (7 cm-12 cm).
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Șprotul (Sprattus sprattus), numit și țață, ciacia, ceacea, este un pește marin mic de 8-16 cm, care trăiește în cârduri numeroase, din familia clupeide (Clupeidae), răspândit în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Adriatică și Marea Neagră. Corpul este alungit, comprimat lateral, acoperit cu solzi relativ mari și caduci.
Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiește subspecia Sprattus sprattus phalericus.
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Carangidele cuprind pești de formă și mărimi diferite. Cele mai multe specii au o lungime totală sub 100 cm, dar unele cresc peste 250 cm. Forma corpului este extrem de variabilă. Cele mai multe specii au corpul înalt, puțin alungit și comprimat lateral (ex. Selene). Unele specii sunt alungite și fusiforme (ex. Decapterus și Elagatis). Peduncul caudal este subțire, îngust, mai rar de o lățime medie, și prezintă, la unele specii, o carenă laterală moderată sau carene perechi bilaterale sau șanțuri ventrale și dorsale. Capul este moderat alungit și rotunjit sau scurt, înalt și foarte comprimat. Botul ascuțit sau obtuz. Falca inferioară proeminentă sau subîntinsă. Ochii mici sau mari, acoperiți cu o pleoape adipoase mai mult sau mai puțin dezvoltate.
Stavridul este un mic pește răpitor de mare, cu corpul fusiform, acoperit cu solzi mărunți și având linia laterală cu o curbură la jumătatea ei.
Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiește un singur gen și 2 specii:
Lungime: 20 - 30 cm (maximum 70 cm)
Greutate: maximum raportat 2 kg
Greutate
Lungime estimată
(cm) (g)
------- --------
12 10
14 20
16 20
18 30
20 50
23 70
26 100
29 140
32 190
35 250
40 370
45 530
50 730
55 970
60 1260
70 2000
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Știuca (Esox lucius) este un pește răpitor dulcicol sau salmastricol, din familia esocide (Esocidae), răspândit în apele stătătoare sau lin curgătoare, cu multă vegetație din zona temperată a Asiei, Europei și Americii de Nord. Are o lungime obișnuită de 30–40 cm; poate să atingă 2 m și o greutate obișnuită de 0,5–1 kg; poate să atingă 25–30 kg. Corpul este alungit, aproape cilindric, puțin comprimat lateral, și acoperit cu solzi mici. Capul este turtit dorso-ventral și prelungit într-un bot lat, turtit, asemănător ciocului unei rațe. Gura este largă și înarmată cu numeroși dinți puternici și ascuțiți, limba prevăzută și ea cu dinți. În România se găsește în toate râurile, jepșile, bălțile, iazurile, lacurile, de la Dunăre și până în zona mrenei.
Familia: Esocidee
Răspândire în România: Foarte raspindita în Delta Dunarii, în apele de ses, lacuri de acumulare.
Lungime: 40 – 50 cm (exceptional 1,5 – 1,8m)
Greutate: 1 – 1,8 kg (exceptional 20 – 22 kg)
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
40 0.7
45 0.9
50 1.3
55 1.7
60 2.2
65 2.8
70 3.6
80 5.3
90 7.6
100 10.4
110 13.8
120 17.9
130 22.8
140 28.5
150 35
Hrănire: pesti mari și mici, pasari și mamifere acvatice, broaste, insecte.
Se pescuiește la: momeala artificiala (lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm-12 cm, twister); momeli vii (montura de pestisor viu).
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.
Văduvița (Leuciscus idus) este un pește semimigrator dulcicol bentopelagic, de 30–50 cm, din familia ciprinidelor, din apele încet curgătoare din Europa (inclusiv Româniași Republica Moldova) și Siberia. Are corpul alungit, gros sau slab comprimat. Coloritul corpului cenușiu-verzui, cu o nuanță albăstruie sau aurie pe spate, argintiu albăstrui pe laturi și alb abdominal. Înotătoarea dorsală și caudală cenușii-violete, celelalte înotătoare sunt roșii.
Greutate
Lungime estimată
(cm) (kg)
------- --------
30 0.2
35 0.3
40 0.5
45 0.7
50 1
55 1.3
60 1.7
65 2.1
70 2.7
75 3.3
80 4
Extras din regulamentul de pescuit:
In cazul nerespectarii legislatiei in vigoare si a regulamentului de pescuit se vor aplica de catre organele de control abilitate sanctiuni disciplinare, material sau penal, dupa caz.