- Acasă
- Bazine de pescuit
Lacul de acumure Vârsolț, situată în bazinul hidrografic Crasna, între localitățile Crasna și Vârșolț a fost realizată în perioada 1976-1979. Barajul de o înălțime de 17 m și o lungime de 2160 m reține un volum de 50,2 milioane de mc de apă. Suptafața lacului are 652 ha.
Acumularea a fost creată pentru atenuarea viiturilor și apărarea împotriva înundațiilor. A fost proiectată o acumulare nepermanentă, dar funcționează ca acumulare permanentă, este sursa de apă potabilă pentru orașele Zalău și Șimleu Silvaniei.
Lacul de acumulare se afla la aproximativ 15 km de municipiul Zalau. La iesire din municipiu ne indreptam spre satul Aghires pe drumul judetean. Lacul se afla langa drum. Aici cel mai bine merge pescuitul la crap, dar sunt si specii frumoase de caras si de biban. Permisele se pot obtine de la filiala judeteana A.J.V.P.S. Salaj din Zalau pe strada Corneliu Coposu.
Specii pesti: caras, crap, platica, biban, babusca, oblete, rosioara, stiuca, salau, amur
Valea Ileanda intre Dolheni si Ileanda - 11 km
Specii pesti: clean, scobar, morunas, caras, oblete, mreana, babusca
Sonia intre Gostila si Galgau 13Km
Specii pesti: clean, scobar, morunas, caras, oblete, mreana, babusca…
Specii pesti: clean, scobar, somn, morunas, caras, avat, salau, stiuca, mreana, crap…
Râul Someş, situat în nord-vestul României este un afluent de stânga al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are o lungime de peste 465 km dintre care 376 km sunt pe teritoriul României. Bazinul hidrografic se formează prin unirea pe teritoriul comunei Mica, la circa 4 km amonte de municipiul Dej a râului Someşul Mare cu Someşul Mic.
Pentru prevenirea inundaţiilor, râul Someş este îndiguit în cursul inferior. În primăvara anului 1970, din cauza ploilor abundente, râul Someş a inundat o parte a municipiului Satu Mare şi câmpia înconjurătoare. Debitul Someşului a depăşit atunci 3300 m³ /s faţă de media multianuală de 210 m³ /s.
Specii pesti: clean, scobar, somn, morunas, caras, avat, salau, stiuca, mreana, crap, oblete.
Lacul de acumulare din localitatea Sălațig a fost realizat în anul 1982 pe valea Mineu. A fost proiectat pentru atenuarea viiturilor și aprovizionarea cu apă potabilă a localităților din jur. Lacul este potrivit pentru practicarea pescuitului sportiv, fiind populat cu crap, biban și ten.
Pentru reținerea apelor a fost construit un baraj lung de 265 m și înalt de 11 m. Acesta poate retine un volum de 3.4 mil mc de apă. Astfel se poate forma un lac de 70 ha. În aceste condiții lungimea lacului atinge 2 km. Malurile lui sunt potrivite pentru campare
La 6 km de Cehu Silvaniei spre Zalau. Drum relativ bun, doar in sat aproximativ 3km este pietruit. Carasul si crapul predomina,este si biban si ten. Cu mamaliga si boabe de malai faceti treba buna.
Specii pesti: caras, crap, biban, babusca, oblete, rosioara, stiuca.
Valea Zalau se afla intre Zalau si Moiad pe parcursul a 38KM
3 ha - brat mort al Somesului mare intre Napratea si Tranip
Intre Varcaul de Jos si Marca - 45 KM
Râul Crasna (maghiară Kraszna) izvorăște din Munții Apuseni, străbate Dealurile de Vest și Câmpia de Vest din România, vărsându-se în Tisa, pe teritoriul Ungariei.
Crasna este principalul râu ce izvorăște de pe teritoriul județului Sălaj, din înșeuarea Oșteana între Munții Meseș și Munții Plopiș. Râul propriu zis se formează la confluența brațelor Cizer și Valea Boului. Unele studii, inclusiv cadastrul apelor, consideră Râul Cizer ca reprezentând cursul superior al râului Crasna.
În continuare râul se îndreaptă spre nord până la Vârșolț, de unde pentru a ocolii cristalinul din Dealurile Silvaniei (Măgura Șimleului), o ia spre vest, ca apoi să se îndrepte din nou spre nord, traversând defileul epigenetic între localitățile Șimleu Silvaniei și Uileacu Șimleului, ieșind din județ la Derșida. Râul Crasna își continuă cursul pe teritoriul județului Satu Mare până la ieșirea din țară pe la Berveni, spre Mátészalka, Ungaria, vărsându-se apoi în râul Tisa. Din cei 193 km, 147 km sunt în România iar restul de 46 km sunt pe teritoriul Ungariei.
Crasna intre Cizer si Bohota pe o lungime de 65 Km este administrat de Ajvps Salaj.
Specii pesti: clean, morunas, caras, oblete, mreana, biban, somn pitic.
Valea Salajului intre Garcei si Cehul Silvaniei 22Km
Specii pesti: clean, morunas, caras, oblete, mreana, biban
Valea Agrij intre Huta si Jibou 44 km
Specii pesti: clean, scobar, morunas, caras, oblete, mreana, babusca, biban.
Valea Almas intre Fildu de sus si Tinau 63 Km
Specii pesti: clean, scobar, morunas, caras, oblete, mreana, babusca.